Treceți la conținutul principal

Blogonoiembrie 2021: Ziua 4

Incep ziua cu Psalmul 26...

"Domnul este luminarea mea și mântuirea mea; de cine ma voi teme?

Domnul este apărătorul vieții mele; de cine mă voi înfricoșa?"

Aseară m-am culcat foarte devreme și deși am dormit vreo 10 ore, nu mă simt odihnita. Dar...vreau să mă ridic deasupra acestor "simțiri" fizice și să mă bucur de această zi. 

Acum, la ora 9, afară este soare ☀️ , se aude zgomot de drujba și croncaneala de ciori. 

...

E ora 13.00, afara e vânt și înnorat. Intre timp am lucrat cu fetele câteva activitati in special legate de Ziua Internațională a Bunului Simt, sărbătorită astăzi.

Am făcut și paine de casă și un prânz rapid.

 


După ordine-strans-ordine, am făcut câteva clătite împreună cu fetele. 

Homeschoolingul este provocator. Sunt zile in care avem variate activități și zile in care lăsăm lucrurile sa vina de la sine. 

Recent Maria a primit o harta a lumii, interactiva și este foarte interesată de ea. Deși noțiunile de continente, oceane le-am mai discutat, acum este interesata de țări și capitale. 


 Zile cu bine!

 

 

 



Comentarii

  1. Cloșca cu puii de aur5 noiembrie 2021 la 05:50

    Avem și noi harta asta. Chiar ne-a ajutat foarte mult. E minunata. Mult spor!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ignorarea emoțiilor copilului: la ce conduce psihologic/duhovnicește

  „Nu mai plânge, că nu e nimic." „Lasă-l, că-i trece singur." „Nu are de ce să fie supărat, i-am dat tot ce vrea." „Băieții nu plâng." „Nu mai face așa, că mă superi." Câte dintre aceste fraze le-ai auzit  sau poate chiar le-ai spus  în ultima lună? Există un mit urban parenting persistent, care circulă din generație în generație: emoțiile copilului sunt exagerate, trec de la sine, iar dacă le acorzi atenție, le întreții și răsfați copilul. „Nu-l învăța să fie mofturos", ni se spune. „Lasa-l să se descurce singur cu supărarea lui." Doar că realitatea psihologică și cea duhovnicească ne arată exact inversul. Emoția ignorată nu dispare. Se ascunde. Și acolo unde se ascunde, face rău  pe trup, pe minte și pe suflet. Acest articol nu este scris pentru a produce vinovăție, ci pentru a oferi o înțelegere integrată: ce se întâmplă cu un copil ale cărui emoții sunt sistematic ignorate, atât din perspectiva psihologiei sănătoase, cât și din cea a spiritu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

5 motive pentru care ne-am reîntors în Grecia după 6 luni în Romania

Uneori intoarcerea este mai grea decat plecarea .  Am stat 6 luni în România,  timp suficient cât să simțim dor, comparații, contraste și răspunsuri. Iar când ne-am întors în Grecia, n-a fost o decizie impulsivă. A fost una simțită în trup, în suflet și în ritmul nostru de familie. Iată cele 5 motive reale care ne-au adus înapoi:          1. Mâncarea : gust care nu se explică, se simte. În Grecia, mâncarea  e experiență, nu e doar hrană. Legumele au gustul pe care ni-l amintim din copilărie. Roșiile sunt dulci, castraveții crocanți, portocalele parfumate. Fructele și legumele nu par “umflate”, ci crescute firesc, sub soare, în ritmul lor. Simți diferența imediat: mai puține chimicale produse locale ingrediente simple Corpul reacționează : ne simtim mai plini de vitalitate , energie, dormim mai bine .      2. Marea și vremea caldă - terapie zilnică pentru copii, cat si pentru noi.    Viața lângă mare s...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Efectele dependentei de retelele sociale asupra disciplinei, conexiunii si relatiei cu copilul

  Traim intr-o lume in care mama nu mai este doar mama:este si creator de continut, si spectator, si cautator de validare, si consumator aproape compulsiv de informatie. Telefonul a devenit extensia mainii, iar scrolatul , o forma de dezamagire, de fuga si de amortire a propriilor emotii. Si, poate fara sa isi dea seama, tot acesta este momentul in care multe mame isi pierd puterea, rabdarea, autoritatea si disponibilitatea de a sustine un proces real de disciplinare si de conectare cu copilul. Acesta este un articol despre fenomenul pe care nimeni nu vrea sa il recunoasca , dar pe care toti il simtim: dependenta mamelor de retelele sociale si efectele ei devastatoare asupra copiilor.   1. Neputinta mamei in era digitala Cea mai mare drama nu este ca mamele folosesc telefonul, ci ca telefonul a preluat rolul de gestionare emotionala . Cand esti obosita, derutata, ranita, singura sau frustrata, scrolatul devine refugiul cel mai rapid. Dar, de fapt, este doar o anestezie c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe