marți, 31 august 2021

Tabelul responsabilitatilor

 Cât timp sunt mici, copiii sunt dornici sa ajute, cred că și copiii vostri la 1-2 ani doreau să aspire sau sa dea cu mopul. Au această dorință de a face ceea ce facem noi, cei mari. 

Desigur că nu fac treburile " cum trebuie" și de aceea ajungem la " lasă că fac eu",  " tu du-te la joaca" etc.  Cred că singuri, noi părinții, tăiem acest elan, iar la 6-7 ani tragem de ei că măcar să își facă patul.  Doar că atunci multi dintre ei nu mai au acea bucurie de a ajuta, asta daca nu s-au lenevit cu totul și aproape că nu mai fac nimic.

Noi avem 2 fetițe, Maria (5,10 ani) și Teodora (3 ani). Au fost perioade în care le lăsam și încurajam să facă așa cum puteau ele, dar au fost și momente in care le-am mai tăiat acest elan, poate pentru că mă grabeam sau trebuia să strâng mai mult în urma lor(la bucătărie de exemplu).

Asa că la cea mare se vede o lenevire in a participa la activitățile casei. Din fericire, am găsit varianta care o motivează să își facă responsabilitățile. 

Tabelul responsabilităților este metoda prin care devin mai motivate sa se ocupe și ele de bunul mers al casei. 

In acest tabel am trecut 6 categorii de 

activități :

➡️Homeschooling ( caietul de activități, lb engleza, diferite lectii și proiecte zilnice)

➡️Îngrijire zilnică ( rutina de dimineață, de seara, vitaminele, spalarea șosetelor )

➡️Curățenie ( șters geamuri, praful sau pe jos, de aspirat, de împachetat hainele, de aranjat jucăriile sau cărțile, udat flori, de spălat terasa) 

➡️Rugăciune( dimineață, seara)

➡️Mesele( mic dejun, prânz, cina)

➡️Somn( 20:30 și 13:30 - in cazul Teodorei )

Tabelul este realizat pe o săptămână și în fiecare zi ele bifează tot ceea ce au făcut.

Recompensa o stabilim împreună și de cele mai multe ori este vorba de o ieșire/plimbare. 

Eu am făcut acest tabel simplu, de mana, dar găsiți multe modele pe Pinterest sau google daca căutați "chores for kids ". Pentru copiii mai mici se poate structura cu ajutorul imaginilor.


Ce responsabilități au copiii voștri?








 

 


joi, 26 august 2021

8 lecții pe care le-am învățat în 8 ani de casnicie

 Căsnicia noastră a început în 2013. După o relație de 3 luni, ne-am avântat împreună către o cărare necunoscută. Nu am avut nicio așteptare, dar am făcut primul pas cu toată încrederea și dorința.

O căsnicie se ține cu dinții - Mănăstirea Curchi

  Au trecut 8 ani. 8 ani de evoluție, maturizare, conștientizări, dezamăgiri, lacrimi, zâmbete, trăiri intense, genunchi aplecați spre rugăciune și binecuvântări nenumărate. 8 ani in care amândoi am crescut și am învățat să trăim frumos împreună. 

  Va împărtășesc mai jos 8 lectii pe care le-am învățat în acești 8 ani de căsnicie, de viață de familie.

1. Lecția 1 : Să ascult.

Ascultarea față de soț este o lecție grea, cu atât mai mult dacă ai avut parte de o viața independentă în care te-ai bazat doar pe propria rațiune. Cu alte cuvinte, daca nivelul mândriei este undeva sus. Dacă la început mă supăram și simțeam că părerea mea nu conteaza sau că "eu știu mai bine", experiențele m-au făcut să îl ascult pe soțul meu. Așadar, chiar dacă deciziile sunt luate împreună, acum ofer mai multă încredere cuvântului lui; cuvânt care, de cele mai multe  ori, a fost cel potrivit și întelept.

Acum nu mă mai încăpătânez să fac ca mine, chiar daca egou-ul inca isi mai doreste sa scoata capul la iveala. De asemenea, le-am incurajat si pe fete sa aiba incredere in tatal lor.

In final, cu siguranta ascultarea nu este o sarcina usoara, dar aduce multe daruri familiei.

2. Lectia 2 : Sa am rabdare. 

 Rabdare, rabdare, rabdare...spunea Parintele Cleopa. Si da, casnicia are nevoie de multa rabdare: rabdare sa il suporti pe celalalt asa cum este, rabdare cu copiii, rabdare ca rugaciunile sa se indeplineasca si chiar rabdare cu tine insuti.

A putea sa il rabzi pe cel de langa tine asa cum este, îl cunonsider primul semn de iubire. De multe ori ne comportam precum "dumnezeul" celuilalt, uitand ca avem propriile neputinte, propriile metehne. Aceasta rabdare mai are legatura si cu respectul: respect ca poate ai o alta perspectiva decat a mea, respect ca poate nu intelegi inca ceea ce Dumnezeu mi-a descoperit mie.

Sa avem rabdare...

3. Lectia 3: Sa ma bucur de ceea ce am  

 Intr-o lume a consumului, a bagarii pe gat a tot felul de "necesitati", este destul de complicat sa alegi simplitatea si sa incepi sa te bucuri de ceea ce ai. Aceasta perspectiva nu este una care te inchide, ci una care iti deschide ochii spre adevarata bucurie. Desigur ca de multe ori cadem in capcana lui "mai mult", "mai frumos", "mai nou", dar suntem gata sa platim pretul?

Pentru ca dincolo de o canapea/covor/aragaz etc nou, sta pretul in bani si pretul in energie: poate stresul de a plati o rata lunara sau timpul alocat ingrijirii/curateniei. Exemplele sunt nenumarate si propria experienta m-a facut sa fiu multumita de ceea ce avem deja si sa pun in balanta care este adevaratul pret pe care il platim. 

Lectia 4 : Sa am o atitudine pozitiva 

 Mama da tonul casei. Atat copiii, cat si sotul meu sunt influentati de starea mea. De aceea, este nevoie sa lucrez constant pe plan spiritual, mental si fizic pentru ca in interiorul meu sa fie pace si liniste. Tot ceea ce detinem in noi, radiaza si inafara noastra.

Daca sunt tulburata si intr-o oarecare pasa proasta vad rezultatele oglindite in comportamentul fetelor. Mai mult, si sotul meu pare a fi mai stresat si intr-o proasta dispozitie.

Asa ca incerc, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa am o purtare buna si toate starile sa i le "pasez" Maicii Domnului, pentru a ma linisti si calma.

Lectia 5. Sa spun ce ganduri am 

Aceasta este o lectie care are o mare greutate in bunul mers al casei. Chiar si acum, dupa acesti ani, inca mai am de lucrat. De multe ori noi ne cream un intreg scenariu in minte si avem o perceptie total subiectiva asupra exteriorului. Avem asteptari de la sotul nostru, iar el nu raspunde acestora. Nu raspunde pentru ca nu stie, nu stie ce vrem noi.  Putini soti sunt aceia care te coplesesc cu aprecieri sau complimente sau, cel putin, inteleg ce vrei tu sa spui. 

Trecand prin cateva situatii de acest gen, am invatat ca daca vreau ceva de la sotul meu E NEVOIE sa spun si sa nu il las pe el sa deduca. Creierul barbatilor este diferit decat al nostru si cu cat intelegem asta mai devreme, cu atat mai multa armonie vom crea in familia noastra.

Lectia 6 : Pacea este mai importanta decat dreptatea. 

 Daca la inceputul casniciei, a-mi sustine dreptatea era atitudinea pe care o credeam cea mai potrivita, cu trecerea anilor am constientizat ca pacea este pe locul intai. O pace care nu-ti creeaza frustrari, ci o pace ce vine in urma gandului ca daca ai avut cu adevarat dreptate, Dumnezeu va randui ca acest fapt sa se arate. 

Cearta pentru dreptate aduce multa tulburare si mareste distanta dintre soti. Aduce un fel de instrainare. Nu neg ca a lasa de la tine mai ales cand stii sigur ca ceea ce crezi  este drept, este greu, dar eu personal o iau ca pe un exercitiu pe urcusul interior. 

Lectia 7 : Cei din jur au nevoie de sustinere si apreciere 

Am invatat ca o imbratisare sau o vorba buna ii poate da aripi sotului meu. A avea incredere in el, a-l sustine, a mentine o atmosfera calda in casa , face ca intoarcerea lui acasa sa-i fie motiv de bucurie si tihna. 

Si copiii au nevoie de aceasta disponibilitate a noastra de a fi acolo, de a-i mangaia, de a incuraja, de a asculta. Cu cat practic aceasta atitudine cu ei, cu atat ei devin mai iubitori si duiosi fata de mine.

Cu alte cuvinte, sa incepem  a avea acea atitudine pe care ne-o dorim din partea celor dragi, pentru ca nu exista varianta mai potrivita de a determina sa primesti ceva, decat daruind. 

 8. Lecția 8 : Puterea rugăciunii schimba 

Desigur că vrem că cei din jurul nostru sa se schimbe, vrem ca cei mici sa se poarte după placul nostru sau soțul sa fie exemplar...

Dar adevărul este că nu putem schimba pe nimeni, aceasta fiind puterea lui Dumnezeu. Bătutul la cap, cicalitul, criticile nu aduc niciun folos. Genunchii în rugăciune, da.

Deși teoretic știu atât de bine acest aspect, inca mă mai încred în puterea proprie de a-i schimba pe cei dragi. Din fericire, Dumnezeu lucrează cu mine și găsește "soluții" pentru a mă smeri și a-mi reaminti că " Fara mine nimic nu puteți". 


Acestea sunt principalele lecții pe care le-am învățat și pe care Dumnezeu îngăduie să le exersez in continuare.

Ce lectii ați învățat voi în căsnicia voastră?


luni, 23 august 2021

5 cărți care mi-au influențat viața de familie

Sunt recunoscătoare pentru cărți. Cartile m-au ajutat sa am parte de o educație, pe care nu am accesat-o dintr -o alta parte. 

Astăzi voi prezenta 5 cărți care mi-au influențat comportamentul ca sotie, ca mama și implicit tot ceea ce înseamnă cămin. 


1. Să învățăm să iubim - Sfânta Împărăteasă Alexandra a Rusiei : este cartea cea mai apropiata de sufletul meu. O citesc și recitesc și tot timpul mai găsesc cugetări care să mă întărească și care să mă ajute să îmi găsesc tihna. Cuvintele sunt profunde și dau răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le putem purta in interiorul nostru.

" Sa fie casa voastră o gradina,

Plină de flori, de roade și lumina,

Pruncii sa cante, plini de bucurie,

In fericita lor copilărie."


"Stradania de a-l face fericit pe aproapele- aceasta este calea către dobândirea propriei fericiri."

"Răspunderea de căpătâi a oricărei soții aceasta este: să-și zidească și să-și păstreze în bună rânduială căminul."

"Dacă puterea bărbatului sta în cunoaștere, puterea femeii sta in gingășie."


2. Bucuria de a sluji - Juliana Schmemann: este o carte care îți dă curaj și o atitudine optimist

a prin sfaturile înțelepte despre greutățile slujirii in familie. Chiar daca are 77 de pagini, fiecare dintre acestea sunt comori. Este una dintre putinele carti care se adresează preoteselor și femeilor ortodoxe. 


"Fii puternica; nu lasa mania și descurajarea sa te macine. Lasă un timp înainte de a evalua situatia."

"Încrederea trebuie sa fie o stare de spirit, un mod de a privi viața: nu neapărat încrederea că totul va fi așa c vreau eu, ci încrederea că viața învinge, că Dumnezeu este Dragoste, că Lumina este mereu aici, chiar într-un aparent intuneric."

"Dăruiește, bucură-te și fii veselă și vei primi har, pace, bucurie și împlinire peste orice așteptări."

 

3. Mântuirea în viața de familie - Sfântul Teofan Zăvorâtul : cuprinde o serie de răspunsuri ale Sfântului la scrisorile mirenilor. Cartea cuprinde subiecte ca relația dintre soți, educarea copiilor și viața familială, in general.


" Sunteți sotie, sunteți mama, sunteți stăpână a casei. Toate îndatoririle soției, mamei, stăpânei casei sunt înfățișate in scrierile Sfinților Apostoli. Cercetati-le și apucati-va sa le împliniți cu constiinciozitate, fiindca este indoielnic că mântuirea se poate rândui fara împlinirea indatoririlor pe care nu le impun  pozitia socială și ocupația noastră. Acestea sunt de la Dumnezeu și se pot întoarce ori spre placerea Lui, daca sunt împlinite cu credincioșie, ori spre jignirea Lui, de nu sunt implinite."


4. Viața de familie - Cuviosul Paisie Aghioratul : volumul este unul care prezintă o serie de discuții pe care le-a avut Părintele cu unii mireni. Structura este bazata pe întrebări-raspunsuri și priveste cam toate subiectele des întâlnite în viața familiei. Așa că dacă ai o întrebare, sigur cartea, prin scrierile Părintelui, îți va da răspunsul cel mai bun.

 

" Dimitrie, îți dau binecuvântare sa te certi cu toată lea, in afara de Maria. La fel și Mariei. Cineva mi-a întrebat: ce unește mai mult pe bărbat cu femeia?. " Recunoștința", îi răspund. Unul iubește pe celalalt pentru ceea ce îi dăruiește. Femeia îi da bărbatului ei încrederea, devotamentul și ascultarea sa. Iar bărbatul îi dă femeii siguranta că o poate proteja. Femeia este doamna casei, dar și o mare servitoare, iar bărbatul este stăpânul casei, dar și hamalul ei " 

 

5. Soțul ideal, soția ideala - Părintele Nicolae Tanase- este o carte grozava, ancorată în realitate, care contine sfaturi atât pentru tinerii necăsătoriți, dar și pentru familii. Părintele accentuează rolul femeii în viața căminului, in educarea copiilor și ridica valoarea acesteia la adevăratul sens.  

" Viața de familie este o viață superioara vieții călugărești din acest punct de vedere. De ce? Pentru că ceata mucenicilor este deasupra cetei călugărilor, pentru că mucenicul este cel care și-a dat viața sa pentru Hristos."


Ce cărți au rămas reprezentative pentru voi?


Multa bucurie!