Adesea, când auzim expresia „Creșteți copiii în frica de Dumnezeu” , mintea noastră modernă asociază imediat cuvântul „frică” cu teroarea, pedeapsa sau anxietatea. Și, pe bună dreptate, mulți părinți resping ideea unei educații care ar produce copii speriați, inhibați sau lipsiți de încredere. Însă, în învățătura creștină, „frica de Dumnezeu” nu înseamnă groază, ci respect, evlavie, conștiința prezenței Lui . Este vorba de acea grijă atentă de a nu răni iubirea lui Dumnezeu, de a nu pierde comuniunea cu El. Sfântul Ioan Gură de Aur explica faptul că „frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii” (cf. Psalmul 110:10), dar această frică nu e una de tip omenesc, ci o „teamă iubitoare”, care ne păzește de păcat așa cum un copil iubit se ferește să nu rănească inima părinților săi. Educația creștină, așadar, nu este bazată pe frică în sensul lumesc, ci pe iubire și responsabilitate . Un copil crescut în „frica de Dumnezeu”: învață că există un Tată ...