Treceți la conținutul principal

Blogonoiembrie 2021: Ziua 3

 După un octombrie destul de agitat, in care simțeam că nu mă organizez suficient și în care am simtit că aceasta atmosfera de "criza" mă copleșește, noiembrie a venit cu forte proaspete. 

Am renunțat să mai citesc orice informație legată de boala, criza alimentară, pana de curent etc. Susțin că tot ce se întâmplă este un război psihologic asupra omului. 

In acest sens, las aici și acest articol:

Efectul Nocebo - Opusul lui Placebo

Este incredibil cât de mult poate fi influenţat subconştientul nostru de forţa sugestiei ! Si intrucât mintea subconştientã este cea care controleazã corpul nostru şi intreaga viaţă, prin intermediul sugestiei putem avea parte de o mulţime de intâmplări – unele plăcute, altele extrem de neplăcute.

Efectul placebo

Multă lume a auzit de efectul placebo. In cadrul unui experiment medical, ţi se admnistrază un medicament despre care ţi se spune că este foarte eficient – de pildă cu pansament gastric.
Din 100 de voluntari pe care se testează medicamentul, aproximativ 50 constată intr-adevăr că au scăpat de durerea de stomac.
Dar – surpriză !
Aşa-zisul medicament este de fapt o bobiţă de zahãr acoperitã de un inveliş albastru. El nu conţine nimic altceva decât zahãr.
Si atunci, ce anume i-a vindecat pe cei 50 de voluntari ?
Forţa sugestiei
Li s-a spus că se vor face bine, au fost convinşi că se vor face bine şi s-au făcut bine.
In fapt, subconştientul lor a fost convins de eficienţa medicamentului şi a dat organismului comenzile necesare pentru a se face bine.
Tot ceea ce mintea noastră crede, poate realiza.

Efectul nocebo

Mult mai puţini au auzit de efectul nocebo.
In cadrul unui experiment similar, ţi se administrează o pastilă despre care eşti avertizat că iţi va face rău – de pildă crampe stomacale.
De data aceasta, numărul celor ce se plâng de dureri la stomac este insă de 90% !
Evident era aceeaşi pastilã inofensivă cu zahăr.
.
IMPORTANT : Se constatã cã forţa sugestiei negative este mult mai mare decât a sugestiei pozitive (90% față de 50%). Aceasta concluzie a fost verificată în mai multe experiențe şi rezultatele ramân cam la acelaşi %.
Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit. Suntem expuşi zilnic, oră de oră, unei adevărate avalanşe de mesaje negative , in primul rând prin presă .
Inundaţii, cutremure, avioane prăbuşite, crime, violuri, preţuri care cresc,bârfe răutăcioase ale colegilor, accidente de maşină etc etc.
Aceste mesaje cu puternică valoare emoţională lucrează fără să ne dăm seama asupra subconştientului nostru.
Iar rezultatul este că ne merge prost fără să ştim de ce. Suntem deprimaţi, ne pierdem increderea intr-o viaţă mai bună, ne aşteptăm să ni se intâmple ce e mai rău. Si, de obicei, la ce te aştepţi, aşa se intămplă.
Dăm vina pe ursită, pe destin, pe guvern , pe socri , pe colegi , fără să observăm că, de fapt răul l-am provocat inconstient, noi însine.
Că l-am lăsat să pătrundă in mintea noastră ori de câte ori a vrut, fără să realizăm că trăim in casă cu un duşman.

Vă sugerez un mic exerciţiu pe care să-l faceţi zilnic:
Timp de două săptămâni
1) – nu vă mai plângeţi de nimic, nici in sinea dumneavoastră, nici faţă de alţii, fiți recunoscători față de Dumnezeu pentru toate
2) – nu mai urmăriţi  jurnalele de ştiri la TV, citiți o carte duhovnicească, faceți un acatist
3) – nu ascultaţi văicărelile celor din preajmă, faceți rugăciune pentru ei, ajutați cu ce va stă în putință

Dacă aveţi răbdarea să faceţi acest exerciţiu, veţi observa că perspectiva asupra vieţii vi se va schimba.

Articol Silviu Popa - PhD – Doctor în Ştiinţe
Articol preluat partial 

Și ca sa fiu in ton cu vremea, m-am apucat de croșetat mănuși. 



Comentarii

  1. Imi place cana dar si firul! Spor la manusi! Eu am renuntat de mult la stiri, si boala, si catastrofe. Prefer filmele de Craciun in perioada asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, e cea mai buna varianta pentru a rămâne cu o stare psihica buna!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Simt si ma intorc – program de transformare a emotiilor in rugaciune

  Program de 7 zile pentru femei si mame care poarta prea mult si nu mai stiu cum sa se aseze. Poate ai simtit si tu... – ca ai prea multe emotii si nu stii ce sa faci cu ele – ca te rogi, dar cuvintele sunt goale si sufletul amortit – ca iti vine sa plangi fara motiv... sau sa taci cu totul – ca simti frica, furie, vinovatie, neputinta… dar nu ai cu cine sa le rostesti Poate ai incercat sa le controlezi. Sau sa le ignori. Dar poate e timpul sa le transformi. Nu cu efort. Nu cu presiune. Ci cu blandete. Cu rugaciune. Cu adevar.     Ce este acest program? „Simt si ma intorc” este un program de 7 zile , desfasurat pe WhatsApp, care te va ghida cu pasi simpli spre: – recunoasterea si eliberarea emotiilor mari (frica, furie, vina, tristete, rusine, neputinta) – transformarea lor in rugaciune vie , nu recitata – regasirea linistii interioare , fara sa te indepartezi de Dumnezeu – increderea ca nu esti singura si nu trebuie sa porti totul singura Fiecare zi c...

5 mutari in 5 ani - 5 lectii

  Au trecut 5 ani. Si de 5 ori, ne-am facut bagajele. De 5 ori, am impachetat vieti si am despachetat inceputuri. Cu copii in brate, inima stransa si credinta ca nu ne mutam singuri. Uneori a fost decizia noastra. Alteori, viata ne-a asezat in drum. Dar dincolo de kilometri, mi-am dat seama ca fiecare mutare a fost o scoala. O scoala a inimii. A renuntarii. A ascultarii. Iata 5 lectii care au ramas cu mine. Singurele „bagaje” pe care vreau sa le pastrez mereu.         1. Viata se simplifica cand alegi ce pastrezi   Fiecare mutare m-a invatat sa las. Sa renunt. Sa aleg ce e esential. Sa pun intr-o cutie mica ce nu incapea altadata intr-un dulap intreg. Carti. Haine. Vesela. Lucruri pe care le-am cumparat candva cu entuziasm… si le-am lasat .  Am ajuns sa am mai putin si sa simt ca am mai mult. Hainele putine m-au facut sa ma imbrac cu mai multa constienta. Lucrurile simple m-au apropiat de mine. Casa cu mai putin m-a facut sa fiu mai prezenta...

Dacă aș îndrăzni să fiu sinceră cu Dumnezeu…

  Ți s-a întâmplat vreodată să te rogi, dar să simți că îți spui cuvintele doar pe jumătate? Să rostești rugăciuni cunoscute, dar înăuntrul tău să se agite altceva? Să-ți vină să spui: „Doamne, nu mai pot…” „Mi-e frică…” „Sunt furioasă, dar nu știu pe cine…” „Mi-e dor de mine…” … și totuși să taci, pentru că poate nu „se cade” să spui asta în fața Lui?       Am învățat deseori să ne rugăm „frumos”. Să fim recunoscătoare, cuminți, răbdătoare, să nu deranjăm. Dar ce se întâmplă cu toate emoțiile care nu mai încap în cuvintele „frumoase”? Adevărul e că Dumnezeu nu se scandalizează de durerea noastră. El nu se sperie de lacrimile noastre. Nu se supără dacă uneori ne tremură vocea, dacă ne simțim goale, furioase sau vinovate. Dumnezeu nu vrea rugăciuni „corecte”. Vrea rugăciuni sincere . Vrea inima noastră întreagă , chiar și atunci când e frântă. Un exercițiu de scriere ghidată Te invit să iei câteva clipe doar pentru tine. Ia o foaie, un jurnal, sau d...