Treceți la conținutul principal

Blogonoiembrie 2021: Ziua 10 - Mirajul lucrului online, de acasa

 Astăzi voi scrie cateva aspecte despre lucrul online, atât din propria experiență, cat și din perspectiva altor mame.

De când am devenit mamă (6 ani,) am experimentat diferite activități (despre care voi scrie într-o altă postare) atât pentru a mai suplimenta banii familiei, cât și pentru a mai avea o activitate pe lângă rutina vieții casnice. 

Multe dintre mame își doresc sa lucreze de acasă, așa că sunt atrase de activitățile online. O buna parte dintre ele sunt reprezentate de companiile de tip multilevel marketing, o alta parte de magazine online, bloguri, vloguri etc.

Aceste tipuri de afaceri promit un program flexibil, bani castigati ușor, dar și posibilitatea de a lucra alături de copiii.

Este adevărat? 

De multe ori programul flexibil se transforma in ore întregi petrecuți în fața telefonului, a laptopului: abordări, mesaje, promovare, vânzări, disponibilitate non stop. Se ajunge foarte ușor la dependenta fata de aceasta lume virtuala. Aceasta lume virtuala in care tresări la fiecare notificare și la fiecare mesaj . Aceasta lume virtuala care te face agitată și obosita, cu atât mai mult în momentele în care copiii trag de tine. 

Bani câștigați ușor? Miraj sau realitate? Sigur că sunt exemple de persoane care câștigă bani de acasă și bani multi. Dar ușor? 

Nu spun că banii trebuie sa vina greu și să depui eforturi enorme că sa ii ai. Chiar nu cred asta. Dar în a promite că din cateva click-uri ajungi să câștigi bani, este departe. 

Orice afacere sau activitate necesita implicare, voința, timp, consecventa. 

Așadar, ideea că ești lângă copii și în același timp câștigi și bani "ușor" este un miraj, din punctul meu de vedere. Nu zic că nu poți să faci bani, dar "ușor" este o promisiune deșartă. Cunosc cazuri de mame implicate în astfel de proiecte. Copiii petrec ore in sir in fata ecranelor pentru ca ele să își facă treabă. Știu copii care sufera de ceea ce se numește " autism virtual".  

Dintre toate activitățile pe care le-am incercat, cele online au fost cele mai obositoare și mai lipsite de productivitate. Lumea online este o lume periculoasa atât pentru copii, dar și pentru noi, oamenii mari. 

 




Comentarii

  1. M-am gandit mult la ceea ce ai scris in acest articol si iti dau dreptate pana la un punct. De acord, nu din cateva clik-uri se obtin bani intr-o activitate online. Trebuie inteles si ca daca se porneste pe drumul acesta e nevoie de rabdare si chiar de investiti financiare din bugetul familiei( de altfel ca la orice alta afacere pe care o pornesti) pana vor incepe sa vina banii din online. Mai depinde si ce anume vrei sa faci online. Pentru cine s-a gandic ca dinr-un blog personal vor incepe sa vina bani, nu ca nu ar fi posibil, dar e mult de munca, chiar si cativa ani, timp in care trebuie sa scrii zilnic, sa fii atractiv, sa ai urmaritori, etc..Lucruri care se construiesc in timp, si, da, cu sacrificii poate pe plan familial.
    Pe de alta parte, nu trebuie cazut nici in extrema cealalta, de a ramane acasa doar pentru a fi la dispozitia copilului. Nu conteaza motivele pentru care o mamica alege sa ramana acasa sa supravegheze copilul. Dar statul acasa nu inseamna ca tot timpul mama ii acorda toata atentia copilului din dotare. Ca online sau nu, o mamica are nevoie si de alte activitati in afara de a sta cu copilul si a incerca sa-i oraganizeze copilului timp de calitate. Nu e gresit nici asta, dar in acel timp de calitate al copilului trebuie sa existe si timp liber, timp cu adevarat liber in care el, copilul, sa faca ce doreste. Iar daca in acel timp copilul face din proprie initiativa si altceva in afara de a sta cu nasul in ecrane, atunci ti-ai facut datoria de parinte responsabil mai mult decat crezi. La fel, copilul trebuie invatat ca si mama e o persoana ca si el, care are nevoie de timp pentru ea, acel timp al ei in care se uita la un film ( un film pentru ea nu impreuna cu copilul), citeste o carte , iese cu prietenele(fara copil) sau se ocupa de o activiate online.
    Doamne, cat de multe ar fi de spus pe tema asta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt total de acord că o mămică poate sa facă și altceva înafara îngrijirii copiilor. Nu am pledat pentru a nu face nimic, din contra încurajez orice femeie să își găsească o activitate care sa îi facă plăcere. Important este sa reglam balanta intre familie și celelalte activități.

      Ștergere
    2. Nu a fost intentia mea sa spun ca ai pledat pentru a nu face nimic. Acum recitind mesajul meu poate parea asa. Cred ca nu eram destul de treaza ( nu bausem inca vreo cafea) cand am scris. Asa cum ai spus, important e sa ne asumam alegerile pe care le facem si să gasim un echilibru convenabil si pentru noi si pentru ceilalti din familie.

      Ștergere
  2. In orice activitate generatoare de venituri (fizica sau online) se stabilesc resursele pe care le investesti inca de la inceput. Iar la capitolul resurse intra banii, bunuri dar si timpul alocat. Timpul e cea mai importanta resursa si foarte greu de "manageriat". Ideea e ca e greu dar necesar sa ramai ferma atunci cad "te ia valul" si sa ramai in limitele stabilite. In caz contrar totul se duce de rapa. Si vorbesc din experienta. Daca nu exista echilibru intre toate fetele personalitatii noastre (mama, sotie, specialist, gospodina, femeie, sora, prietena, fiica....) la un moment dat apare sentimentul ala de neputinta cand privesti castelul de carti de joc cum cade. Un copil fericit este crescut de o femeie multumita de ea si de viata ei in cea mai mare parte a timpului.
    O saptamana minunata!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Simt si ma intorc – program de transformare a emotiilor in rugaciune

  Program de 7 zile pentru femei si mame care poarta prea mult si nu mai stiu cum sa se aseze. Poate ai simtit si tu... – ca ai prea multe emotii si nu stii ce sa faci cu ele – ca te rogi, dar cuvintele sunt goale si sufletul amortit – ca iti vine sa plangi fara motiv... sau sa taci cu totul – ca simti frica, furie, vinovatie, neputinta… dar nu ai cu cine sa le rostesti Poate ai incercat sa le controlezi. Sau sa le ignori. Dar poate e timpul sa le transformi. Nu cu efort. Nu cu presiune. Ci cu blandete. Cu rugaciune. Cu adevar.     Ce este acest program? „Simt si ma intorc” este un program de 7 zile , desfasurat pe WhatsApp, care te va ghida cu pasi simpli spre: – recunoasterea si eliberarea emotiilor mari (frica, furie, vina, tristete, rusine, neputinta) – transformarea lor in rugaciune vie , nu recitata – regasirea linistii interioare , fara sa te indepartezi de Dumnezeu – increderea ca nu esti singura si nu trebuie sa porti totul singura Fiecare zi c...

5 mutari in 5 ani - 5 lectii

  Au trecut 5 ani. Si de 5 ori, ne-am facut bagajele. De 5 ori, am impachetat vieti si am despachetat inceputuri. Cu copii in brate, inima stransa si credinta ca nu ne mutam singuri. Uneori a fost decizia noastra. Alteori, viata ne-a asezat in drum. Dar dincolo de kilometri, mi-am dat seama ca fiecare mutare a fost o scoala. O scoala a inimii. A renuntarii. A ascultarii. Iata 5 lectii care au ramas cu mine. Singurele „bagaje” pe care vreau sa le pastrez mereu.         1. Viata se simplifica cand alegi ce pastrezi   Fiecare mutare m-a invatat sa las. Sa renunt. Sa aleg ce e esential. Sa pun intr-o cutie mica ce nu incapea altadata intr-un dulap intreg. Carti. Haine. Vesela. Lucruri pe care le-am cumparat candva cu entuziasm… si le-am lasat .  Am ajuns sa am mai putin si sa simt ca am mai mult. Hainele putine m-au facut sa ma imbrac cu mai multa constienta. Lucrurile simple m-au apropiat de mine. Casa cu mai putin m-a facut sa fiu mai prezenta...

Dacă aș îndrăzni să fiu sinceră cu Dumnezeu…

  Ți s-a întâmplat vreodată să te rogi, dar să simți că îți spui cuvintele doar pe jumătate? Să rostești rugăciuni cunoscute, dar înăuntrul tău să se agite altceva? Să-ți vină să spui: „Doamne, nu mai pot…” „Mi-e frică…” „Sunt furioasă, dar nu știu pe cine…” „Mi-e dor de mine…” … și totuși să taci, pentru că poate nu „se cade” să spui asta în fața Lui?       Am învățat deseori să ne rugăm „frumos”. Să fim recunoscătoare, cuminți, răbdătoare, să nu deranjăm. Dar ce se întâmplă cu toate emoțiile care nu mai încap în cuvintele „frumoase”? Adevărul e că Dumnezeu nu se scandalizează de durerea noastră. El nu se sperie de lacrimile noastre. Nu se supără dacă uneori ne tremură vocea, dacă ne simțim goale, furioase sau vinovate. Dumnezeu nu vrea rugăciuni „corecte”. Vrea rugăciuni sincere . Vrea inima noastră întreagă , chiar și atunci când e frântă. Un exercițiu de scriere ghidată Te invit să iei câteva clipe doar pentru tine. Ia o foaie, un jurnal, sau d...