Alexandra Sava - Terapeut&Coach

  Exista o intrebare pe care multi parinti si multi copii ajung sa si-o puna la un moment dat: „Oare ne alegem familia in care ne nastem?” In jurul nostru circula din ce in ce mai des ideea ca, inainte de a veni pe pamant, sufletul isi alege parintii si familia, in functie de lectiile de viata pe care vrea sa le invete. Aceasta viziune apartine spiritualitatilor orientale sau curentelor new age, dar nu face parte din gandirea Bisericii Ortodoxe. In Ortodoxie, raspunsul este limpede: nu noi ne alegem familia, ci Dumnezeu este Cel care ne trimite acolo unde este locul nostru de crestere si de mantuire.     Dumnezeu este Cel care randuieste nasterea fiecarui om Psalmistul David spune cu putere in Psalmul 138, 13-16: „Tu ai intocmit rarunchii mei, Doamne, Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele... ochii Tai m-au vazut cand eram doar un embrion, si toate zilele mele erau scrise in cartea Ta, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.” Aceste cuvinte arata ca viata fiecarui om ...

  In ultimii ani, tehnicile de mindfulness au devenit extrem de populare in dezvoltarea personala si in psihologie. Ele sunt prezentate ca modalitati simple de a reduce stresul, de a cultiva prezenta si de a creste capacitatea de autoreglare emotionala. Practica mindfulness presupune atentie constienta la clipa prezenta, observarea gandurilor si a emotiilor fara judecata, respiratie constienta si ancorare in corp. Din perspectiva psihologica, beneficiile sunt reale: oamenii invata sa faca o pauza intre stimul si raspuns, sa isi observe reactiile si sa isi cultive o mai mare inteligenta emotionala ,  adica sa isi recunoasca, inteleaga si gestioneze mai bine emotiile. Totusi, daca privim prin ochii credintei ortodoxe, mindfulness are limite clare.     1. Ajutorul pe care il aduce mindfulness Calmare trupeasca si psihica – respiratia constienta si focusul pe prezent reduc ritmul alert si anxietatea. Observarea emotiilor – inveti sa nu te mai identifici complet ...

  Una dintre cele mai populare idei promovate in spiritualitatea New Age este aceasta:  „Tu iti creezi realitatea. Gandurile tale creeaza lumea. Esti creatoarea propriei tale vieti.”   La prima vedere, pare incurajator. Ne da un sentiment de putere. De control. De speranta ca, daca ne schimbam gandirea, totul in jur se va schimba. Dar este aceasta o invatatura adevarata  sau doar o iluzie spirituala care ne tine departe de adevar?   Sa o privim mai in profunzime.   1. Ideea „tu creezi realitatea” este centrata pe eul propriu, nu pe Dumnezeu.  In crestinism, omul nu este sursa realitatii. El nu creeaza, ci participa, in libertate,  la lucrarea lui Dumnezeu. Este chemat sa coopereze cu harul, nu sa-si imagineze ca detine puterea creatiei. In momentul in care punem omul in centru, nu mai avem o viziune teocentrica, ci egocentrica, chiar daca e ambalata spiritual. Aceasta gandire creeaza o falsa responsabilitate: daca totul depinde de mine, atunci...