Treceți la conținutul principal

Blogonoiembrie 2021: Ziua 20: 31!

 Astăzi am implinit 31 de ani. Azi nu simt că este despre dorinte, ci despre recunoștință și mulțumire. 

Am experimentat diverse situații în viața mea și fără să îmi dau mereu seama, Dumnezeu mi-a fost alaturi. 

Daca ar fi să mă gândesc la ce sunt astăzi ca femeie, ca sotie, ca mama, ca om, as avea un singur gând:  "De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte. In zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi."Psalm 126






































































Comentarii

  1. La mulți ani fericiți intru Hristos! Multa sănătate și bucurie! Trezvie, credință neclintită! Dragoste și putere de a-ți duce crucea!
    Sa ai o zi de naștere frumoasă!
    Și noi avem un sărbătorit astăzi! Băiețelul meu a împlinit 5 anișori.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa va traiasca cel mic. La multi ani fericiti si sanatosi!

      Ștergere
    2. La multi ani celui mic! Dumnezeu să-i călăuzească viața ! Mulțumesc pentru gândul bun !

      Ștergere
    3. La multi ani celui mic! Cale lina si senina prin viata!

      Ștergere
  2. La multi ani fericiti si lipsiti de griji! Iti dorec ca fiecare zi ce va urma s[ fie ca cea de azi, plina de recunostint[ si de multumire.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! Bine-ar fi sa ajungem la această treaptă a recunoștinței din fiecare clipa!

      Ștergere
  3. La mulți ani frumoși cu Hristos! Fiecare zi sa fie un gând de recunoștință înălțat spre Creator!

    RăspundețiȘtergere
  4. La mulți ani frumoși și binecuvântați!

    RăspundețiȘtergere
  5. La multi ani! Sa iti dea Dumnezeu tot ce e bun si frumos pentru sufletul tau!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ignorarea emoțiilor copilului: la ce conduce psihologic/duhovnicește

  „Nu mai plânge, că nu e nimic." „Lasă-l, că-i trece singur." „Nu are de ce să fie supărat, i-am dat tot ce vrea." „Băieții nu plâng." „Nu mai face așa, că mă superi." Câte dintre aceste fraze le-ai auzit  sau poate chiar le-ai spus  în ultima lună? Există un mit urban parenting persistent, care circulă din generație în generație: emoțiile copilului sunt exagerate, trec de la sine, iar dacă le acorzi atenție, le întreții și răsfați copilul. „Nu-l învăța să fie mofturos", ni se spune. „Lasa-l să se descurce singur cu supărarea lui." Doar că realitatea psihologică și cea duhovnicească ne arată exact inversul. Emoția ignorată nu dispare. Se ascunde. Și acolo unde se ascunde, face rău  pe trup, pe minte și pe suflet. Acest articol nu este scris pentru a produce vinovăție, ci pentru a oferi o înțelegere integrată: ce se întâmplă cu un copil ale cărui emoții sunt sistematic ignorate, atât din perspectiva psihologiei sănătoase, cât și din cea a spiritu...

5 motive pentru care ne-am reîntors în Grecia după 6 luni în Romania

Uneori intoarcerea este mai grea decat plecarea .  Am stat 6 luni în România,  timp suficient cât să simțim dor, comparații, contraste și răspunsuri. Iar când ne-am întors în Grecia, n-a fost o decizie impulsivă. A fost una simțită în trup, în suflet și în ritmul nostru de familie. Iată cele 5 motive reale care ne-au adus înapoi:          1. Mâncarea : gust care nu se explică, se simte. În Grecia, mâncarea  e experiență, nu e doar hrană. Legumele au gustul pe care ni-l amintim din copilărie. Roșiile sunt dulci, castraveții crocanți, portocalele parfumate. Fructele și legumele nu par “umflate”, ci crescute firesc, sub soare, în ritmul lor. Simți diferența imediat: mai puține chimicale produse locale ingrediente simple Corpul reacționează : ne simtim mai plini de vitalitate , energie, dormim mai bine .      2. Marea și vremea caldă - terapie zilnică pentru copii, cat si pentru noi.    Viața lângă mare s...

Efectele dependentei de retelele sociale asupra disciplinei, conexiunii si relatiei cu copilul

  Traim intr-o lume in care mama nu mai este doar mama:este si creator de continut, si spectator, si cautator de validare, si consumator aproape compulsiv de informatie. Telefonul a devenit extensia mainii, iar scrolatul , o forma de dezamagire, de fuga si de amortire a propriilor emotii. Si, poate fara sa isi dea seama, tot acesta este momentul in care multe mame isi pierd puterea, rabdarea, autoritatea si disponibilitatea de a sustine un proces real de disciplinare si de conectare cu copilul. Acesta este un articol despre fenomenul pe care nimeni nu vrea sa il recunoasca , dar pe care toti il simtim: dependenta mamelor de retelele sociale si efectele ei devastatoare asupra copiilor.   1. Neputinta mamei in era digitala Cea mai mare drama nu este ca mamele folosesc telefonul, ci ca telefonul a preluat rolul de gestionare emotionala . Cand esti obosita, derutata, ranita, singura sau frustrata, scrolatul devine refugiul cel mai rapid. Dar, de fapt, este doar o anestezie c...