Căsnicia are și ea nevoie de ”painea cea de toate zilele”

   Căsnicia este o lecție. O lecție ce se învață într-o viață. În fiecare zi îți este predat câte un capitol.

 

 

   Casnicia nu e roz și nici nu e ca ziua de Valentine's day. Are urcușuri și coborâșuri, dezamăgiri și binecuvântări.

   Căsnicia este o lucrare neîncetată a celor doi soți și a lui Dumnezeu. Rolul căsătoriei? Bucuria. Legarea celor doi prin Sfânta Taină a Cununiei ar trebui să aducă fiecăruia în parte o viață mai plină, mai bogată, mai fericită. Amândoi sunt datori să trăiască unul pentru altul. Cei doi devin ”un trup”. Așadar avem o răspundere: fericirea și binele cel mai înalt al celuilalt.

   Poate că primul capitol pe care îl avem de învăţat este răbdarea. Încă de la începutul căsniciei arătăm atât puterile cât și neputințele noastre. Uneori pare că nu ne mai putem suporta unul pe altul, că părțile cele slabe depășesc cu mult pe cele bune. Doar răbdarea și dragostea le poate birui.

   Un al doilea capitol este jertfelnicia. Fiecare soț este dator să uite de sine și să-și închine viața celuilalt. Să-l poți sluji așa imperfect cum este și să lași valurile neînțelegerilor să treacă. Să alegi să taci decât să pornești o furtună. Un cuvânt rostit la furie poate împiedica sau încetini zile la rând întrepătrunderea noastră. Să ne ferim de necuviință și jigniri.

   Al treilea capitol este atenția acordată celui de lângă tine. Fie soție, fie soț, amândoi râvnesc spre o atenție plină de gingășie și dragoste. Fericirea în familie este ca un colier de clipe: zâmbete, îmbrăţişări, priviri pline de blândeţe, nenumărate gânduri bune.

   Al patrulea capitol este unitatea, mersul pe acelaşi drum, să ne cunoaştem visurile şi dorinţele, decăderile şi slăbiciunile. În toate cele ale vieţii să fim împreună, să ne rugăm împreună, să ne interesăm împreună de copii. Nu ar trebui să existe gânduri tăinuite.

   Al cincilea capitol este înfrânarea limbii. Orice întristare sau supărare duce la înstrăinare. Un cuvânt neînţelept poate duce la o ruptură. Trebuie să ne ferim de certuri. Ele nu fac decât să ne hrănească propria mândrie. Nu ajută cu nimic să dovedeşti care e vinovatul sau cine e dator să îşi ceară iertare. Fă-o tu prima. Vei îndeplini porunca lui Dumnezeu şi vei avea pace în căminul tău.

  Să fii soţie nu e uşor. Să fii soţ nu e uşor. Viaţa de familie duce în spate multe poveri, printre care poate cea dintâi este povara celuilalt. Dar Hristos...El poate face ( ”Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară ” ) povara să fie o binecuvântare. 

   Doar o viață în Hristos, doar ochii ridicați spre Cer si doar genunchii care ating pământul pot face o căsnicie să fie durabilă, sănătoasă și curată. Dar fericită? Depinde ce e fericirea pentru tine. Fericirile de pe Munte ți se par ”Fericire”?

   Vă doresc căsnicii binecuvântate. Aveți grijă de sufletul soțului vostru.

”Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului.”

”Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia.”

”Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.”

”Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum ei sunt sfinţi.” 

”Căci, ce ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui femeia?” 

(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Capitol 7)