Dacă el vrea un cămin fericit...
Să fie capul familiei. Dumnezeu, din preaplinul înțelepciunii Sale, a creat legătura sfântă a familiei. Bărbatului i-a dat un dar, iar femeii, altul... Ca șef al familiei, soțul este un exemplu de evlavie. Superioritatea soțului nu o reprezintă tirania, nici umilința ori subjugarea, ci dragostea lucrătoare. Întâietatea soțului este un lucru firesc pentru că el răspunde de nevoile sufletești ale soției sale.
Să te iubescă și să îți dăruiască bucurie sufletească. Entuziasmat de frumusețea și tandrețea ei, soțul o ajută să-și descopere feminitatea și maternitatea. Iubirea soțului pentru soție îi dă puterea de a împlini treburile casnice de zi cu zi.
Să se sfătuiască cu tine. În toate lucrurile, soțul își consideră soția cel mai important și sincer sfătuitor, îi încredințează tainele sale. Când soțul se consultă cu soția, el îndeplinește porunca „va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va uni cu femeia sa” (Facere 2, 24). Atitudinea față de sensibilitea feminină, capacitățile și talentele ei de zi cu zi îl ajută pe soț să construiască corect strategia de viață și să ia decizia potrivită.
Să rămână credincios. Fidelitatea este temelia vredniciei bărbatului, garanția fericirii căminului, a integrității duhovnicești a soțului, precum și a întregii familii.
Să păstreaze și să protejeze demnitatea și onoarea familiei. Soțul are grijă de păstrarea curăției morale a întregii familii. El reprezintă familia în societate. În spatele său, familia este ca în spatele unui zid de piatră. Soțul interacționează cu lumea înconjurătoare în cel mai înalt grad, dar și societatea îl solicită pentru treburile familiei chiar pe el!
Traducere și adaptare de pe un site rusesc.
„Bărbatul crestin e perfect, e cel mai…”, si acum as fi putut însira o listă cu virtuti. Numai că bărbatul crestin nu e perfect… El nu e un om care nu poate gresi, ci e un om care tinde permanent să se apropie de modelul ideal.”(Danion Vasile, Cartea nunţii, Editura Nemira, 2003)
Comentarii
Trimiteți un comentariu