Treceți la conținutul principal

Jurnal de homeschooling 20-26 Septembrie

 Am numit aceasta saptamana Săptămâna Insectelor. Aproape toate activitățile le-am concentrat  în jurul acestor creaturi deosebite.

Asa ca am inceput prin a afla cat mai multe informatii despre insecte, am luat notite si am povestit despre fiecare.

Cateva resurse:

https://www.youtube.com/watch?v=5lOTcq3r9DY

https://www.youtube.com/watch?v=ddaGjjzYSes

https://www.youtube.com/watch?v=2pTMqKwgNHY

https://www.youtube.com/watch?v=kMzXijw9JGM

https://www.youtube.com/watch?v=EHjrqFp9OXY

https://www.youtube.com/watch?v=NlLk3YP3Pgw

Am continuat prin a merge si a explora curtea. Am gasit cateva insecte, le-am fotografiat, iar fetele au inceput sa faca un habitat pentru dragutele insecte.

 






Am trecut la craft si desen. 



Pentru limba engleza am invatat cuvinte noi-insecte, tema my room si cateva actiuni-jump, catch, push, pull, fly. 





Teodora exersa "jump" peste plusuri.


"Mami, putem face un proiect?" Asta este intrebarea cand vor sa amestece ingrediente. 



Au facut si cateva fise de lucru, cu tematica insecte.








Cantece, poezii si ghicitori

https://www.youtube.com/watch?v=ftYVl4um41w

https://www.youtube.com/watch?v=9152_GZo3Uo

https://ro.pinterest.com/pin/410109109799578518/

https://ro.pinterest.com/pin/705446729110253632/ 

https://ro.pinterest.com/pin/323837029447979497/

https://www.pinterest.com/pin/511299363935644636/

 

Fetele au ajutat la facut sarmalute. Maria se descurca foarte bine.


Spre finalul saptamanii, am lucrat cateva libelule.




Duminica am vorbit despre Pescuirea minunata si am facut un craft - barcuta origami, pestisori decupati si pe Simon-Petru.




 

  O săptămână cu spor!





Comentarii

  1. Minunate activități! Mi-am amintit cu plăcere de farmecul acestei vârste. De, la noi fetele deja trec prin altă perioadă...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ignorarea emoțiilor copilului: la ce conduce psihologic/duhovnicește

  „Nu mai plânge, că nu e nimic." „Lasă-l, că-i trece singur." „Nu are de ce să fie supărat, i-am dat tot ce vrea." „Băieții nu plâng." „Nu mai face așa, că mă superi." Câte dintre aceste fraze le-ai auzit  sau poate chiar le-ai spus  în ultima lună? Există un mit urban parenting persistent, care circulă din generație în generație: emoțiile copilului sunt exagerate, trec de la sine, iar dacă le acorzi atenție, le întreții și răsfați copilul. „Nu-l învăța să fie mofturos", ni se spune. „Lasa-l să se descurce singur cu supărarea lui." Doar că realitatea psihologică și cea duhovnicească ne arată exact inversul. Emoția ignorată nu dispare. Se ascunde. Și acolo unde se ascunde, face rău  pe trup, pe minte și pe suflet. Acest articol nu este scris pentru a produce vinovăție, ci pentru a oferi o înțelegere integrată: ce se întâmplă cu un copil ale cărui emoții sunt sistematic ignorate, atât din perspectiva psihologiei sănătoase, cât și din cea a spiritu...

5 motive pentru care ne-am reîntors în Grecia după 6 luni în Romania

Uneori intoarcerea este mai grea decat plecarea .  Am stat 6 luni în România,  timp suficient cât să simțim dor, comparații, contraste și răspunsuri. Iar când ne-am întors în Grecia, n-a fost o decizie impulsivă. A fost una simțită în trup, în suflet și în ritmul nostru de familie. Iată cele 5 motive reale care ne-au adus înapoi:          1. Mâncarea : gust care nu se explică, se simte. În Grecia, mâncarea  e experiență, nu e doar hrană. Legumele au gustul pe care ni-l amintim din copilărie. Roșiile sunt dulci, castraveții crocanți, portocalele parfumate. Fructele și legumele nu par “umflate”, ci crescute firesc, sub soare, în ritmul lor. Simți diferența imediat: mai puține chimicale produse locale ingrediente simple Corpul reacționează : ne simtim mai plini de vitalitate , energie, dormim mai bine .      2. Marea și vremea caldă - terapie zilnică pentru copii, cat si pentru noi.    Viața lângă mare s...

Oglinda dintre noi - o calatorie de autocunoastere in relatia mama- copil

  „Oglinda dintre noi”  4  ateliere cu viziune psiho- duhovniceasca  pentru a ma intelege pe mine ca mama, a-mi vedea copilul asa cum este si a reconstrui relatia dintre noi.   Cum ma inteleg mai bine pe mine ca mama, cum imi vad copilul asa cum este si cum reconstruiesc relatia dintre noi?   Relatia cu propriul copil ne pune adesea fata in fata cu lucruri pe care nu le-am inteles pe deplin nici despre noi insine. Descoperim frici pe care nu stiam ca le purtam, asteptari pe care le consideram firesti, reactii care ne surprind prin intensitatea lor si vulnerabilitati pe care, in alte relatii, reusim sa le tinem mai bine ascunse. Uneori, o incapatanare, un refuz sau o izbucnire a copilului ne tulbura mai mult decat ne-am fi imaginat, iar in momentele de tensiune ajungem sa spunem sau sa facem lucruri pe care, mai tarziu, le regretam.   Ne iubim copiii si ne dorim sa le oferim ceea ce au nevoie pentru a creste frumos, sa le fim sprijin, sa-i indrumam cu i...