5 semne ca ai crescut, dar te-ai indepartat de Dumnezeu

Uneori, cresterea noastra personala poate arata bine pe dinafara…
Dar daca ne uitam atent, observam ca sufletul s-a asezat mai departe de Izvor.

Cresterea fara radacina devine fragila.
Si oricat am incerca sa ne tinem in echilibru… ceva tot lipseste.

Lonely Woman Stock Photos, Images and Backgrounds for Free Download

1. Ai devenit mai constienta… dar te rogi mai putin

Te cunosti mai bine. Identifici trigerii, emotia, gandul.
Dar cand a fost ultima oara cand ti-ai pus capul in maini si ai spus:
„Doamne, nu mai stiu, dar vin la Tine…”?

2. Iti gestionezi bine emotiile… dar nu le mai predai

Stii sa respiri, sa tapotezi, sa-ti spui afirmatii.
Dar ai uitat ca eliberarea reala vine cand spui: „Iti dau Tie, Doamne, ce nu pot duce singura.”

3. Ai invatat sa spui NU… dar ti-ai inchis inima

Ti-ai pus limite. Ai invatat sa te protejezi.
Dar ai inceput sa te izolezi.
Harul nu construieste ziduri, ci aseaza granite cu iubire.

4. Esti mai organizata… dar mai goala in suflet

Ai to-do list, obiective, rutina.
Dar nu mai ai timp pentru tacere.
Nimic nu hraneste sufletul ca 5 minute de liniste cu Dumnezeu.

5. Vorbesti frumos despre viata… dar nu mai simti bucurie in rugaciune

Ai cuvinte, claritate, viziune.
Dar rugaciunea a devenit o obligatie sau… a disparut.
Cand rugaciunea dispare, incepe oboseala fara rost.

Daca te regasesti… nu te judeca.

Doar intoarce-te.

Nu trebuie sa renunti la tot ce ai invatat.
Doar sa Il lasi pe Dumnezeu sa fie din nou in centru.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ignorarea emoțiilor copilului: la ce conduce psihologic/duhovnicește

„Nu mai plânge, că nu e nimic." „Lasă-l, că-i trece singur." „Nu are de ce să fie supărat, i-am dat tot ce vrea." „Băieții nu plâng." „Nu mai face așa, că mă superi." Câte dintre aceste fraze le-ai auzit sau poate chiar le-ai spus în ultima lună? Există un mit urban parenting persistent, care circulă din generație în generație: emoțiile copilului sunt exagerate, trec de la sine, iar dacă le acorzi atenție, le întreții și răsfați copilul. „Nu-l învăța să fie mofturos", ni se spune. „Lasa-l să se descurce singur cu supărarea lui." Doar că realitatea psihologică și cea duhovnicească ne arată exact inversul. Emoția ignorată nu dispare. Se ascunde. Și acolo unde se ascunde, face rău pe trup, pe minte și pe suflet. Acest articol nu este scris pentru a produce vinovăție, ci pentru a oferi o înțelegere integrată: ce se întâmplă cu un copil ale cărui emoții sunt sistematic ignorate, atât din perspectiva psihologiei sănătoase, cât și din cea a spiritu...

Citiți mai multe

5 motive pentru care ne-am reîntors în Grecia după 6 luni în Romania

Uneori intoarcerea este mai grea decat plecarea . Am stat 6 luni în România, timp suficient cât să simțim dor, comparații, contraste și răspunsuri. Iar când ne-am întors în Grecia, n-a fost o decizie impulsivă. A fost una simțită în trup, în suflet și în ritmul nostru de familie. Iată cele 5 motive reale care ne-au adus înapoi: 1. Mâncarea : gust care nu se explică, se simte. În Grecia, mâncarea e experiență, nu e doar hrană. Legumele au gustul pe care ni-l amintim din copilărie. Roșiile sunt dulci, castraveții crocanți, portocalele parfumate. Fructele și legumele nu par “umflate”, ci crescute firesc, sub soare, în ritmul lor. Simți diferența imediat: mai puține chimicale produse locale ingrediente simple Corpul reacționează : ne simtim mai plini de vitalitate , energie, dormim mai bine . 2. Marea și vremea caldă - terapie zilnică pentru copii, cat si pentru noi. Viața lângă mare s...

Citiți mai multe

Oglinda dintre noi - o calatorie de autocunoastere in relatia mama- copil

„Oglinda dintre noi” 4 ateliere cu viziune psiho- duhovniceasca pentru a ma intelege pe mine ca mama, a-mi vedea copilul asa cum este si a reconstrui relatia dintre noi. Cum ma inteleg mai bine pe mine ca mama, cum imi vad copilul asa cum este si cum reconstruiesc relatia dintre noi? Relatia cu propriul copil ne pune adesea fata in fata cu lucruri pe care nu le-am inteles pe deplin nici despre noi insine. Descoperim frici pe care nu stiam ca le purtam, asteptari pe care le consideram firesti, reactii care ne surprind prin intensitatea lor si vulnerabilitati pe care, in alte relatii, reusim sa le tinem mai bine ascunse. Uneori, o incapatanare, un refuz sau o izbucnire a copilului ne tulbura mai mult decat ne-am fi imaginat, iar in momentele de tensiune ajungem sa spunem sau sa facem lucruri pe care, mai tarziu, le regretam. Ne iubim copiii si ne dorim sa le oferim ceea ce au nevoie pentru a creste frumos, sa le fim sprijin, sa-i indrumam cu i...

Citiți mai multe

Alexandra Sava - Terapeut&Coach

Faceți căutări pe acest blog