Treceți la conținutul principal

Tabelul responsabilitatilor

 Cât timp sunt mici, copiii sunt dornici sa ajute, cred că și copiii vostri la 1-2 ani doreau să aspire sau sa dea cu mopul. Au această dorință de a face ceea ce facem noi, cei mari. 

Desigur că nu fac treburile " cum trebuie" și de aceea ajungem la " lasă că fac eu",  " tu du-te la joaca" etc.  Cred că singuri, noi părinții, tăiem acest elan, iar la 6-7 ani tragem de ei că măcar să își facă patul.  Doar că atunci multi dintre ei nu mai au acea bucurie de a ajuta, asta daca nu s-au lenevit cu totul și aproape că nu mai fac nimic.

Noi avem 2 fetițe, Maria (5,10 ani) și Teodora (3 ani). Au fost perioade în care le lăsam și încurajam să facă așa cum puteau ele, dar au fost și momente in care le-am mai tăiat acest elan, poate pentru că mă grabeam sau trebuia să strâng mai mult în urma lor(la bucătărie de exemplu).

Asa că la cea mare se vede o lenevire in a participa la activitățile casei. Din fericire, am găsit varianta care o motivează să își facă responsabilitățile. 

Tabelul responsabilităților este metoda prin care devin mai motivate sa se ocupe și ele de bunul mers al casei. 

In acest tabel am trecut 6 categorii de 

activități :

➡️Homeschooling ( caietul de activități, lb engleza, diferite lectii și proiecte zilnice)

➡️Îngrijire zilnică ( rutina de dimineață, de seara, vitaminele, spalarea șosetelor )

➡️Curățenie ( șters geamuri, praful sau pe jos, de aspirat, de împachetat hainele, de aranjat jucăriile sau cărțile, udat flori, de spălat terasa) 

➡️Rugăciune( dimineață, seara)

➡️Mesele( mic dejun, prânz, cina)

➡️Somn( 20:30 și 13:30 - in cazul Teodorei )

Tabelul este realizat pe o săptămână și în fiecare zi ele bifează tot ceea ce au făcut.

Recompensa o stabilim împreună și de cele mai multe ori este vorba de o ieșire/plimbare. 

Eu am făcut acest tabel simplu, de mana, dar găsiți multe modele pe Pinterest sau google daca căutați "chores for kids ". Pentru copiii mai mici se poate structura cu ajutorul imaginilor.


Ce responsabilități au copiii voștri?








 

 


Etichete:

Comentarii

  1. Teo2 septembrie 2021 la 01:28

    Multumesc pentru idei. De ceva vreme si eu sunt in cautarea de idei pentru ai responsabiliza pe copiii mei.
    P.S. Ma bucur de ceea ce gasesc pe acest blog. Si eu fac HS cu cei 4 copii ai mei(10,8,5,2 ani).
    Doamne ajuta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pasi spre eucharisteo2 septembrie 2021 la 23:57

      Buna Teo! Mă bucur că ai ajuns aici. Doamne ajuta în toată lucrarea!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Simt si ma intorc – program de transformare a emotiilor in rugaciune

  Program de 7 zile pentru femei si mame care poarta prea mult si nu mai stiu cum sa se aseze. Poate ai simtit si tu... – ca ai prea multe emotii si nu stii ce sa faci cu ele – ca te rogi, dar cuvintele sunt goale si sufletul amortit – ca iti vine sa plangi fara motiv... sau sa taci cu totul – ca simti frica, furie, vinovatie, neputinta… dar nu ai cu cine sa le rostesti Poate ai incercat sa le controlezi. Sau sa le ignori. Dar poate e timpul sa le transformi. Nu cu efort. Nu cu presiune. Ci cu blandete. Cu rugaciune. Cu adevar.     Ce este acest program? „Simt si ma intorc” este un program de 7 zile , desfasurat pe WhatsApp, care te va ghida cu pasi simpli spre: – recunoasterea si eliberarea emotiilor mari (frica, furie, vina, tristete, rusine, neputinta) – transformarea lor in rugaciune vie , nu recitata – regasirea linistii interioare , fara sa te indepartezi de Dumnezeu – increderea ca nu esti singura si nu trebuie sa porti totul singura Fiecare zi c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

5 mutari in 5 ani - 5 lectii

  Au trecut 5 ani. Si de 5 ori, ne-am facut bagajele. De 5 ori, am impachetat vieti si am despachetat inceputuri. Cu copii in brate, inima stransa si credinta ca nu ne mutam singuri. Uneori a fost decizia noastra. Alteori, viata ne-a asezat in drum. Dar dincolo de kilometri, mi-am dat seama ca fiecare mutare a fost o scoala. O scoala a inimii. A renuntarii. A ascultarii. Iata 5 lectii care au ramas cu mine. Singurele „bagaje” pe care vreau sa le pastrez mereu.         1. Viata se simplifica cand alegi ce pastrezi   Fiecare mutare m-a invatat sa las. Sa renunt. Sa aleg ce e esential. Sa pun intr-o cutie mica ce nu incapea altadata intr-un dulap intreg. Carti. Haine. Vesela. Lucruri pe care le-am cumparat candva cu entuziasm… si le-am lasat .  Am ajuns sa am mai putin si sa simt ca am mai mult. Hainele putine m-au facut sa ma imbrac cu mai multa constienta. Lucrurile simple m-au apropiat de mine. Casa cu mai putin m-a facut sa fiu mai prezenta...
Un comentariu
Citiți mai multe

Dacă aș îndrăzni să fiu sinceră cu Dumnezeu…

  Ți s-a întâmplat vreodată să te rogi, dar să simți că îți spui cuvintele doar pe jumătate? Să rostești rugăciuni cunoscute, dar înăuntrul tău să se agite altceva? Să-ți vină să spui: „Doamne, nu mai pot…” „Mi-e frică…” „Sunt furioasă, dar nu știu pe cine…” „Mi-e dor de mine…” … și totuși să taci, pentru că poate nu „se cade” să spui asta în fața Lui?       Am învățat deseori să ne rugăm „frumos”. Să fim recunoscătoare, cuminți, răbdătoare, să nu deranjăm. Dar ce se întâmplă cu toate emoțiile care nu mai încap în cuvintele „frumoase”? Adevărul e că Dumnezeu nu se scandalizează de durerea noastră. El nu se sperie de lacrimile noastre. Nu se supără dacă uneori ne tremură vocea, dacă ne simțim goale, furioase sau vinovate. Dumnezeu nu vrea rugăciuni „corecte”. Vrea rugăciuni sincere . Vrea inima noastră întreagă , chiar și atunci când e frântă. Un exercițiu de scriere ghidată Te invit să iei câteva clipe doar pentru tine. Ia o foaie, un jurnal, sau d...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe