Treceți la conținutul principal

Venirea in familie, darul lui Dumnezeu, nu alegerea noastra

 

Exista o intrebare pe care multi parinti si multi copii ajung sa si-o puna la un moment dat: „Oare ne alegem familia in care ne nastem?”

In jurul nostru circula din ce in ce mai des ideea ca, inainte de a veni pe pamant, sufletul isi alege parintii si familia, in functie de lectiile de viata pe care vrea sa le invete. Aceasta viziune apartine spiritualitatilor orientale sau curentelor new age, dar nu face parte din gandirea Bisericii Ortodoxe.

In Ortodoxie, raspunsul este limpede: nu noi ne alegem familia, ci Dumnezeu este Cel care ne trimite acolo unde este locul nostru de crestere si de mantuire.

 

 How to Have a Happy Family: 45 Top Secrets to Success - As They Grow

Dumnezeu este Cel care randuieste nasterea fiecarui om

Psalmistul David spune cu putere in Psalmul 138, 13-16:
„Tu ai intocmit rarunchii mei, Doamne, Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele... ochii Tai m-au vazut cand eram doar un embrion, si toate zilele mele erau scrise in cartea Ta, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.”

Aceste cuvinte arata ca viata fiecarui om este randuita de Dumnezeu inca de la zamislire. Sufletul nu preexista trupului si nu rataceste prin univers cautandu-si familia, ci este creat de Dumnezeu in momentul conceptiei.

 

Nu exista „alegere prealabila

Invatatura Bisericii respinge ideea de reincarnare sau de alegere constienta a familiei.
Omul nu are o existenta anterioara vietii pamantesti, ci incepe sa existe prin voia lui Dumnezeu, care creeaza sufletul si ii da trup prin lucrarea parintilor.

A spune ca „mi-am ales familia” inseamna a plasa puterea de decizie la nivelul sufletului inainte de viata pamanteasca – ceea ce contrazice atat Scriptura, cat si Traditia.

Familia ca loc de mantuire

Sfintii Parinti spun ca familia in care ne nastem este locul cel mai potrivit pentru mantuirea noastra. Chiar daca uneori ni se pare greu de inteles – prin parinti dificili, lipsuri materiale sau rani emotionale – tocmai acolo Dumnezeu ne cheama sa invatam rabdarea, iubirea, smerenia si credinta.

Familia nu este intamplare. Este laboratorul sufletului nostru.

Dumnezeu lucreaza chiar si prin neputintele parintilor

Sfantul Paisie Aghioritul spunea ca fiecare copil se naste cu un dar aparte si ca Dumnezeu ingaduie ca el sa vina intr-o anumita familie pentru un bine tainic. Chiar si lipsurile parintilor pot deveni, prin ochii credintei, cai de crestere duhovniceasca si de apropiere de Hristos.

Nimic nu este intamplator. Totul se afla sub iconomia iubitoare a lui Dumnezeu.


In viziunea ortodoxa:

  • Nu ne alegem singuri familia.

  • Sufletul nu preexista, ci este creat de Dumnezeu la zamislire.

  • Familia este dar si loc de mantuire.

  • Dumnezeu lucreaza chiar si prin neputintele parintilor nostri.

Familia in care ne nastem este taina iconomiei divine pentru fiecare suflet.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Simt si ma intorc – program de transformare a emotiilor in rugaciune

  Program de 7 zile pentru femei si mame care poarta prea mult si nu mai stiu cum sa se aseze. Poate ai simtit si tu... – ca ai prea multe emotii si nu stii ce sa faci cu ele – ca te rogi, dar cuvintele sunt goale si sufletul amortit – ca iti vine sa plangi fara motiv... sau sa taci cu totul – ca simti frica, furie, vinovatie, neputinta… dar nu ai cu cine sa le rostesti Poate ai incercat sa le controlezi. Sau sa le ignori. Dar poate e timpul sa le transformi. Nu cu efort. Nu cu presiune. Ci cu blandete. Cu rugaciune. Cu adevar.     Ce este acest program? „Simt si ma intorc” este un program de 7 zile , desfasurat pe WhatsApp, care te va ghida cu pasi simpli spre: – recunoasterea si eliberarea emotiilor mari (frica, furie, vina, tristete, rusine, neputinta) – transformarea lor in rugaciune vie , nu recitata – regasirea linistii interioare , fara sa te indepartezi de Dumnezeu – increderea ca nu esti singura si nu trebuie sa porti totul singura Fiecare zi c...

5 mutari in 5 ani - 5 lectii

  Au trecut 5 ani. Si de 5 ori, ne-am facut bagajele. De 5 ori, am impachetat vieti si am despachetat inceputuri. Cu copii in brate, inima stransa si credinta ca nu ne mutam singuri. Uneori a fost decizia noastra. Alteori, viata ne-a asezat in drum. Dar dincolo de kilometri, mi-am dat seama ca fiecare mutare a fost o scoala. O scoala a inimii. A renuntarii. A ascultarii. Iata 5 lectii care au ramas cu mine. Singurele „bagaje” pe care vreau sa le pastrez mereu.         1. Viata se simplifica cand alegi ce pastrezi   Fiecare mutare m-a invatat sa las. Sa renunt. Sa aleg ce e esential. Sa pun intr-o cutie mica ce nu incapea altadata intr-un dulap intreg. Carti. Haine. Vesela. Lucruri pe care le-am cumparat candva cu entuziasm… si le-am lasat .  Am ajuns sa am mai putin si sa simt ca am mai mult. Hainele putine m-au facut sa ma imbrac cu mai multa constienta. Lucrurile simple m-au apropiat de mine. Casa cu mai putin m-a facut sa fiu mai prezenta...

Dacă aș îndrăzni să fiu sinceră cu Dumnezeu…

  Ți s-a întâmplat vreodată să te rogi, dar să simți că îți spui cuvintele doar pe jumătate? Să rostești rugăciuni cunoscute, dar înăuntrul tău să se agite altceva? Să-ți vină să spui: „Doamne, nu mai pot…” „Mi-e frică…” „Sunt furioasă, dar nu știu pe cine…” „Mi-e dor de mine…” … și totuși să taci, pentru că poate nu „se cade” să spui asta în fața Lui?       Am învățat deseori să ne rugăm „frumos”. Să fim recunoscătoare, cuminți, răbdătoare, să nu deranjăm. Dar ce se întâmplă cu toate emoțiile care nu mai încap în cuvintele „frumoase”? Adevărul e că Dumnezeu nu se scandalizează de durerea noastră. El nu se sperie de lacrimile noastre. Nu se supără dacă uneori ne tremură vocea, dacă ne simțim goale, furioase sau vinovate. Dumnezeu nu vrea rugăciuni „corecte”. Vrea rugăciuni sincere . Vrea inima noastră întreagă , chiar și atunci când e frântă. Un exercițiu de scriere ghidată Te invit să iei câteva clipe doar pentru tine. Ia o foaie, un jurnal, sau d...