Treceți la conținutul principal

Versetul Zilei 10.09.2024

 

          Timotei 1:7 spune: "Căci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii, al dragostei și al chibzuinței."

          M-am trezit de dimineață, cu razele blânde ale soarelui filtrându-se prin perdele. O zi nouă mă întâmpina cu promisiuni și provocări necunoscute. Am simțit un impuls lăuntric de a căuta răspunsuri și liniște, așa că am deschis Biblia, sperând să găsesc acolo cuvinte care să mă călăuzească. Privirea mi-a căzut pe acest verset din Timotei și, dintr-odată, ceva în mine s-a schimbat.

 

 


 

         Am reflectat asupra cuvintelor: "Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii." De câte ori nu ne  trezim cuprinsi de frici și îngrijorări, temându-ne  de ziua de mâine, de judecata altora, de eșecurile posibile?

 Dar acest verset m-a făcut să realizez că frica nu vine de la Dumnezeu. În Ortodoxie, frica este văzută adesea ca o piedică, o rețea de gânduri și emoții care ne separă de iubirea adevărată și de încrederea în planul divin. Dumnezeu nu ne dă frică, ci ne dă harul de a o depăși.

Mai departe, am simțit puterea cuvântului "dragoste". M-am gândit la iubirea divină, care este de necuprins, o forță ce transformă totul în jur. Dumnezeu ne-a înzestrat nu cu frică, ci cu dragoste — acea dragoste care nu judecă, nu se teme, nu îndepărtează, ci cheamă și îmbrățișează. Am înțeles că trebuie să aleg să iubesc, nu să mă tem.

Și apoi, "chibzuința." Este înțelepciunea aceea a discernământului, a alegerii corecte, a echilibrului. În viața cotidiană, suntem adesea provocați să luăm decizii rapide, dar Dumnezeu ne cheamă la chibzuință, la o liniște interioară, la o înțelegere profundă a voii Sale. Acesta este darul de a vedea cu claritate, de a gândi și a simți cu mintea și inima luminată de credință.

În aceasta dimineață acest verset m-a învățat că frica nu are putere asupra mea, că iubirea trebuie să fie forța care îmi călăuzește pașii și că discernământul îmi este busola interioară. Mi-am dat seama că fiecare zi este o nouă șansă de a trăi nu cu teamă, ci cu încredere, iubire și înțelepciune.

Dumnezeu nu mi-a dat un duh al fricii, ci unul al puterii, al dragostei și al chibzuinței. 

 

Asa ca incep ziua  cu un zâmbet, simțind că inima îmi este mai ușoară și sufletul mai aproape de pacea pe care doar El o poate oferi.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Simt si ma intorc – program de transformare a emotiilor in rugaciune

  Program de 7 zile pentru femei si mame care poarta prea mult si nu mai stiu cum sa se aseze. Poate ai simtit si tu... – ca ai prea multe emotii si nu stii ce sa faci cu ele – ca te rogi, dar cuvintele sunt goale si sufletul amortit – ca iti vine sa plangi fara motiv... sau sa taci cu totul – ca simti frica, furie, vinovatie, neputinta… dar nu ai cu cine sa le rostesti Poate ai incercat sa le controlezi. Sau sa le ignori. Dar poate e timpul sa le transformi. Nu cu efort. Nu cu presiune. Ci cu blandete. Cu rugaciune. Cu adevar.     Ce este acest program? „Simt si ma intorc” este un program de 7 zile , desfasurat pe WhatsApp, care te va ghida cu pasi simpli spre: – recunoasterea si eliberarea emotiilor mari (frica, furie, vina, tristete, rusine, neputinta) – transformarea lor in rugaciune vie , nu recitata – regasirea linistii interioare , fara sa te indepartezi de Dumnezeu – increderea ca nu esti singura si nu trebuie sa porti totul singura Fiecare zi c...

5 mutari in 5 ani - 5 lectii

  Au trecut 5 ani. Si de 5 ori, ne-am facut bagajele. De 5 ori, am impachetat vieti si am despachetat inceputuri. Cu copii in brate, inima stransa si credinta ca nu ne mutam singuri. Uneori a fost decizia noastra. Alteori, viata ne-a asezat in drum. Dar dincolo de kilometri, mi-am dat seama ca fiecare mutare a fost o scoala. O scoala a inimii. A renuntarii. A ascultarii. Iata 5 lectii care au ramas cu mine. Singurele „bagaje” pe care vreau sa le pastrez mereu.         1. Viata se simplifica cand alegi ce pastrezi   Fiecare mutare m-a invatat sa las. Sa renunt. Sa aleg ce e esential. Sa pun intr-o cutie mica ce nu incapea altadata intr-un dulap intreg. Carti. Haine. Vesela. Lucruri pe care le-am cumparat candva cu entuziasm… si le-am lasat .  Am ajuns sa am mai putin si sa simt ca am mai mult. Hainele putine m-au facut sa ma imbrac cu mai multa constienta. Lucrurile simple m-au apropiat de mine. Casa cu mai putin m-a facut sa fiu mai prezenta...

Mindfulness si Ortodoxia

  In ultimii ani, tehnicile de mindfulness au devenit extrem de populare in dezvoltarea personala si in psihologie. Ele sunt prezentate ca modalitati simple de a reduce stresul, de a cultiva prezenta si de a creste capacitatea de autoreglare emotionala. Practica mindfulness presupune atentie constienta la clipa prezenta, observarea gandurilor si a emotiilor fara judecata, respiratie constienta si ancorare in corp. Din perspectiva psihologica, beneficiile sunt reale: oamenii invata sa faca o pauza intre stimul si raspuns, sa isi observe reactiile si sa isi cultive o mai mare inteligenta emotionala ,  adica sa isi recunoasca, inteleaga si gestioneze mai bine emotiile. Totusi, daca privim prin ochii credintei ortodoxe, mindfulness are limite clare.     1. Ajutorul pe care il aduce mindfulness Calmare trupeasca si psihica – respiratia constienta si focusul pe prezent reduc ritmul alert si anxietatea. Observarea emotiilor – inveti sa nu te mai identifici complet ...