Treceți la conținutul principal

Timp


 In lumea noastră, a masinilor de spălat automate, a robotilor aspirator, a mașinilor de spălat vase, a tuturor electrocasnicelor, a mașinăriilor, a tehnologizării...unde ne este timpul?

Doamne, unde îmi este timpul?

A fost o săptămână plină. Plină de treburi, de curățenie, de gătit, de lectii. Rămân surprinsă că aceste "ajutoare" nu își fac suficient treaba. Eu tot nu am timp pentru toate. Am avut și o durere de genunchi vreo două zile. In casa nu e ordine, pe blog nu am mai scris, lectiile nu le-am făcut pe toate. Nu am avut timp de mine. Am redus considerabil timpul pe Facebook sau YouTube.


Deci, Doamne, unde îmi este timpul? 

 

Poate imprastierea minții mele e de vina. Poate de fapt nu timp îmi trebuie, ci pace și liniște înăuntrul meu. Poate așa s-ar dilata și timpul. 

Săptămâna aceasta am făcut câteva activități craft: cizmulițe, globuri, o căsuță. Fetele au început repetițiile colindelor și a poeziilor de Crăciun. Pentru Maria am ales "Uite, vine Moș Crăciun" de Otilia Cazimir, iar pentru Teo "Bradulet, brăduț  drăguț". Cred că voi mai adaugă și altele. 

La matematica am inceput adunarea cu trecere peste ordin. Ne-am folosit de cuburi colorate. A înțeles destul de bine și vom repeta atât cât este nevoie. 

La citire se vad progrese. Citește câte un text de 5-6 propoziții. 

La limba engleza lucreaza de pe caietele despre care am vorbit într-un alt post, iar Maria face primii pași către citire. 

S-au jucat mult împreună. Inventează jocuri de rol, de-a pădurarii, de-a salonul de îngrijit animale. Au redescoperit plusurile și se folosesc de ele la toate jocurile. 

Slava lui Dumnezeu și pentru aceste zile! 









Comentarii

  1. Cred ca toti avem aceasi problemă cu timpul. Si cred ca e si din cauza faptului ca vream sa facem noi prea multe, ne asumam prea multe roluri pe langa cel de sotie, mama și angajata dacă e cazul. Suntem educatori, animatori, terapeuti, ghizi,bucatari, decoratori, etc... si trist ca uitam cel mai important rol, de a fi femei.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Simt si ma intorc – program de transformare a emotiilor in rugaciune

  Program de 7 zile pentru femei si mame care poarta prea mult si nu mai stiu cum sa se aseze. Poate ai simtit si tu... – ca ai prea multe emotii si nu stii ce sa faci cu ele – ca te rogi, dar cuvintele sunt goale si sufletul amortit – ca iti vine sa plangi fara motiv... sau sa taci cu totul – ca simti frica, furie, vinovatie, neputinta… dar nu ai cu cine sa le rostesti Poate ai incercat sa le controlezi. Sau sa le ignori. Dar poate e timpul sa le transformi. Nu cu efort. Nu cu presiune. Ci cu blandete. Cu rugaciune. Cu adevar.     Ce este acest program? „Simt si ma intorc” este un program de 7 zile , desfasurat pe WhatsApp, care te va ghida cu pasi simpli spre: – recunoasterea si eliberarea emotiilor mari (frica, furie, vina, tristete, rusine, neputinta) – transformarea lor in rugaciune vie , nu recitata – regasirea linistii interioare , fara sa te indepartezi de Dumnezeu – increderea ca nu esti singura si nu trebuie sa porti totul singura Fiecare zi c...

5 mutari in 5 ani - 5 lectii

  Au trecut 5 ani. Si de 5 ori, ne-am facut bagajele. De 5 ori, am impachetat vieti si am despachetat inceputuri. Cu copii in brate, inima stransa si credinta ca nu ne mutam singuri. Uneori a fost decizia noastra. Alteori, viata ne-a asezat in drum. Dar dincolo de kilometri, mi-am dat seama ca fiecare mutare a fost o scoala. O scoala a inimii. A renuntarii. A ascultarii. Iata 5 lectii care au ramas cu mine. Singurele „bagaje” pe care vreau sa le pastrez mereu.         1. Viata se simplifica cand alegi ce pastrezi   Fiecare mutare m-a invatat sa las. Sa renunt. Sa aleg ce e esential. Sa pun intr-o cutie mica ce nu incapea altadata intr-un dulap intreg. Carti. Haine. Vesela. Lucruri pe care le-am cumparat candva cu entuziasm… si le-am lasat .  Am ajuns sa am mai putin si sa simt ca am mai mult. Hainele putine m-au facut sa ma imbrac cu mai multa constienta. Lucrurile simple m-au apropiat de mine. Casa cu mai putin m-a facut sa fiu mai prezenta...

Întoarcerea acasă.

    Sunt mamă și soție. Și mă întorc acasă.  Am fost plecată?              Din anumite puncte de vedere, da. În ultimii 3 ani am lucrat de acasă, online, ca terapeut emoțional pentru femei și copii, am investit timp, disponibilitate, bani, energie pentru a-mi putea aduce contribuția cât mai bine.          M-am bucurat de rezultatele tuturor clienților, m-am bucurat pentru fiecare recomandare primită și  m-am bucurat pentru ca am clădit totul de la 0, fără niciun ajutor.           Și totuși, în tot acest timp, am simțit că ceva lipsea. Așa că acum mă întorc acasă, dar într-un mod cu totul nou. Nu e doar despre a fi prezentă fizic în același spațiu cu familia mea; e despre a mă reconecta cu mine însămi, cu soțul și copiii mei, într-un mod mai profund. E despre a-mi găsi echilibrul între rolurile de mamă, soție și profesionist.         În cei...