Cât timp sunt mici, copiii sunt dornici sa ajute, cred că și copiii vostri la 1-2 ani doreau să aspire sau sa dea cu mopul. Au această dorință de a face ceea ce facem noi, cei mari. Desigur că nu fac treburile " cum trebuie" și de aceea ajungem la " lasă că fac eu", " tu du-te la joaca" etc. Cred că singuri, noi părinții, tăiem acest elan, iar la 6-7 ani tragem de ei că măcar să își facă patul. Doar că atunci multi dintre ei nu mai au acea bucurie de a ajuta, asta daca nu s-au lenevit cu totul și aproape că nu mai fac nimic. Noi avem 2 fetițe, Maria (5,10 ani) și Teodora (3 ani). Au fost perioade în care le lăsam și încurajam să facă așa cum puteau ele, dar au fost și momente in care le-am mai tăiat acest elan, poate pentru că mă grabeam sau trebuia să strâng mai mult în urma lor(la bucătărie de exemplu). Asa că la cea mare se vede o lenevire in a participa la activitățile casei. Din fericire, am găsit varianta care o motivează să își facă responsabil...